Categories
Cloud stories

Optimizări pentru AMD Epyc 3rd gen.

De curând am introdus instanțe cu noua generație de procesoare AMD Epyc 7003 (Milan). Fiind procesoare cu tehnologii noi, cele mai bune optimizări se găsesc pe versiuni recente de kernel.

Din testele făcute de noi, pentru performanțe optime, este necesar ca instanțele virtuale cu AMD Epyc Milan să aibă minim Kernel 5.11. Au fost observate diferențe de performanță până la 20% între kernel 5.11 si kernel 5.4.

Pentru Ubuntu 20.04, se poate opta pentru packetele de kernel cu hardware enablement (HWE). De exemplu:

apt -y install linux-image-generic-hwe-20.04

In acest caz, va fi instalata versiunea 5.11 de kernel. Dupa upgrade, este necesar ca instanța virtuală să primească un reboot.

P.S: nu recomandăm versiuni de kernel descărcate manual din daily builds, sau chiar build-uite manual. Recomandăm ca versiunea mai nouă de kernel să fie instalată din canalele oficiale ale distribuției, sau cel puțin să fie o versiune declarată stabilă de distribuția de linux respectivă.

Categories
Cloud stories

Ce poți face cu ajutorul unui pachet cloud VPS?

Tehnologia de virtualizare pe servere VPS îți permite să rulezi propriul sistem de operare Linux și să ai acces root pentru a face orice modificări dorești. Din același motiv, serviciile de acest tip pot fi utilizate în mai multe moduri. Iată de ce alternative dispui!

Găzduire web

Într-un server virtual, partea pe care o achiziționezi îți aparține în totalitate. Așadar, ai garanția faptului că nu ești afectat de acțiunile altor vecini și doar tu rămâi responsabil de ceea ce se întâmplă cu propriul website. Pe lângă securitate, un alt avantaj al serverelor VPS este legat de performanțe. Datorită faptului că dispui de mai multă memorie RAM, lățime de bandă și alte resurse, vei putea face față unui volum mai mare de trafic. Acest lucru îți permite să treci mai rapid prin etapa de scalare, fără să fie necesar să investești într-un server dedicat.

Testare de aplicații

Dacă vrei să devii dezvoltator web, știi deja faptul că ai nevoie de un mediu în care să înveți despre diferite tipuri de software. Un pachet VPS poate conține Linux și oferă acces root complet pentru a rezolva acesta nevoie. În situația în care ai creat deja propria aplicație, o poți testa în același mod. Ulterior, vei descoperi dacă există buguri și vei fi pregătit de lansarea oficială. Un alt beneficiu al serverelor în cloud constă în faptul că pot fi creați utilizatori multipli cu permisiuni reduse. Drept urmare, pot fi realizate inclusiv colaborări în echipă pentru diverse proiecte.

Spațiu de stocare

Chiar dacă ai deja o aplicație unde salvezi copii de rezervă pentru fișierele importante de pe computer, acest lucru nu garantează siguranța lor. Mediul online este plin de amenințări la fiecare pas, astfel încât ai nevoie de cât mai multe sisteme pentru a te putea proteja de programe malware. Tehnologia cloud este ideală pentru proprietarii de afaceri care colectează date confidențiale. Acestea sunt replicate în timp real în mai multe servere, ceea ce garantează faptul că nu există pierderi.

De ce să alegi găzduirea VPS?

Unul dintre avantajele principale ale acestui hosting constă în faptul că serverele pot fi redimensionate instantaneu. Nu este necesar să investești în resurse pe care să nu le folosești și plătești un preț corect pentru toate serviciile oferite. De asemenea, poți opta pentru un plan cu mai multă memorie RAM sau CPU. Alege un pachet de hosting din această categorie și beneficiezi de posibilitatea de retur al baniilor timp de 30 de zile!

Categories
Cloud stories

Securitatea cibernetică: ce este și de ce pericole te ferește

Securitatea cibernetică reprezintă practica prin care sunt protejate diferitele sisteme, rețele și programe împotriva atacurilor cibernetice. De cele mai multe ori, aceste atacuri au ca scop principal accesarea, schimbarea sau distrugerea informațiilor sensibile. De asemenea, pot fi făcute pentru a extrage bani din conturile digitale ale instituțiilor care lucrează cu bani sau afectarea diferitelor procese de afaceri.

La ora actuală, implementarea măsurilor eficiente privind securitatea cibernetică este o provocare deosebită, deoarece dispozitivele sunt în continuă dezvoltare, necesitând elemente suplimentare de protecție, iar atacatorii devin tot mai inovatori.

În același timp, dezvoltarea tehnologică presupune și creșterea riscurilor de atac cibernetic. Un element extrem de important care necesită securitate cibernetică sunt datele stocate în sistem cloud, deoarece pot conține informații confidențiale furnizate companiilor care lucrează cu un număr mare de clienți, printre care se pot află date de acces la conturi.

Prin urmare, este esențială cunoașterea securității cibernetice și importanța acesteia pentru siguranța datelor digitale.

Cuprins

1.     Ce presupune un sistem de securitate cibernetică?

1.1  Protecție

1.2  Prevenție

1.3  Detectare

1.4  Răspuns

1.5  Adaptare

2.     3 informații de știut despre securitatea cibernetică

2.1  Oricine este o țintă

2.2  Atacurile pe dispozitivele mobile sunt din ce în ce mai frecvente

2.3  Se angajează mult în securitatea cibernetică

1. Ce presupune un sistem de securitate cibernetică?

Având în vedere riscurile din ce în ce mai mari cauzate de atacurile cibernetice asupra datelor digitale, este nevoie de un sistem de stocare pentru companii sigur, dar și de o strategie de securitate cibernetică eficientă. Pentru acest lucru, este obligatoriu că această strategie să conțină 5 elemente cheie.

1.1 Protecție

Cel mai evident scop al securității cibernetice este protecția datelor. De asemenea, acesta este și principalul motiv pentru care atât persoanele fizice, cât și cele juridice care lucrează în industria digitală sau fac uz de aceasta în mod regulat au nevoie de au sistem și de o strategie de securitate cibernetică bună și pentru care reprezintă o investiție importantă.

1.2 Prevenție

Pentru a reacționa din timp împotriva unui atac cibernetic și pentru a beneficia de un nivel maxim de protecție, aceste pericole trebuie prevenite. Atât protecția directă, cât și prevenția se pot face cu câteva programe precum un firewall sau protecție Endpoint. Punerea acestora în funcțiune trebuie făcută în primele etape ale implementării sistemului de securitate cibernetică.

1.3 Detectare

O strategie eficientă pentru securitatea cibernetică include detectarea potențialelor amenințări, astfel încât să sistemul să-și pregătească din timp măsurile de protecție și prevenție. Totuși, acest element nu presupune doar detectarea amenințărilor directe, ci identificarea din timp a noilor tipuri de atacuri cibernetice.

1.4 Răspuns

Nicio informație digitală nu este complet ferită de atacurile cibernetice care, mai devreme sau mai târziu, vor fi lansate. De aceea, este necesar că sistemul de securitate să asigure un răspuns cât mai rapid pentru a limita pagubele.

1.5 Adaptare

Atacurile cibernetice se dezvoltă în mod constant, iar hackerii sunt din ce în ce mai inovatori. Astfel, sistemul de securitate cibernetică trebuie să se adapteze noilor schimbări și să țină pasul cu noile forme de atac pentru a asigura constant protecția datelor digitale.

Password login on computer screen, Unlock laptop, cyber lock internet security concept. Business home office wood desk background.

2. 3 informații de știut despre securitatea cibernetică

Pentru a înțelege mai bine de ce avem nevoie de securitate cibernetică, este importantă cunoașterea câtorva informații care explică importanța acesteia în industria digitală.

2.1 Oricine este o țintă

Orice fel de informație digitală este valoroasă, ceea ce înseamnă un câștig pentru hackeri. De aceea, sectoarele guvernamentale, militare și financiare prezintă cel mai mare risc de a fi atacate. Chiar și informațiile aparent inutile pot fi folosite de hackeri pentru a accesa altele mai valoroase.

2.2 Atacurile pe dispozitivele mobile sunt din ce în ce mai frecvente

Ca urmare a evoluției tehnologice și preferințele din ce în ce mai mari ale utilizatorilor pentru dispozitivele mobile, frecvența atacurilor cibernetice către acestea este pe o pantă ascendentă.

2.3 Se angajează mult în securitatea cibernetică

Un aspect pozitiv al frecvenței atacurilor cibernetice îl reprezintă faptul că tot mai multe companii angajează specialiști în securitate cibernetică, iar salariile sunt mari. Datele sunt extrem de importante, iar pierderea sau expunerea acestora pot atrage penalizări extrem de mari, un risc pe care nu și-l asumă nicio companie.

Concluzie

Datorită GDPR-ului și a altor legi pentru securitatea datelor, securitatea cibernetică a devenit obligatorie pentru companii. Problemele afectează atât companiile, cât și clienții, iar amenzile sunt extrem de mari, motiv pentru care securitatea cibernetică reprezintă acum o prioritate.

sursă foto: envato.com

Categories
Cloud stories

DNS – interfața între om și mașina de calcul, ce asigură funcționarea eficientă a Internetului

Toate computerele, laptopurile și chiar și telefoanele inteligente sau tabletele, mai pe scurt, tot ce poate fi considerat terminal informatic, odată conectate la Internet, se găsesc între ele și comunică unele cu celelalte cu ajutorul serverelor și prin folosirea numerelor. Calculatoarele nu cunosc limbajul uman, și, de aceea, folosesc înșiruiri de cifre sub forma unor adrese de IP. 

Atunci când deschizi un browser pe laptopul tău ca să vizitezi un site web, ar trebui, teoretic, să ții minte un șir de numere cu care se identifică locația pe care vrei să o vizitezi. Acest lucru ar fi o sarcină imposibil de realizat pentru o ființă umană, dacă ne gândim la câte zeci, sute sau mii de adrese web poți vizita pe parcursul vieții. De aceea, atunci când faci acest lucru, vei introduce un nume de domeniu format din litere, iar browser-ul va ști să te ducă pe pagina dorită. 

Tocmai de aceea, au fost inventate numele de domenii, care au rezolvat această problemă a recunoașterii unei adrese atât de către om, cât și de către computer, folosind, în cazul ființei biologice, literele alfabetului, iar în cazul mașinii, traducerea acestora în cifre.

Acest lucru a permis utilizatorilor să selecteze și să își amintească mai ușor adresele site-urilor web pe care vor să le viziteze.

Totuși, numele de domenii nu trebuie să fie confundate cu site-urile web sau cu serviciile de hosting și nici cu infrastructura pentru servere cloud sau VPS, deși sunt direct legate de acestea. Mai degrabă, spre exemplu, presupunând că website-ul pe care vrei să-l vizitezi este un imobil al unei familii, atunci, numele domeniului se comportă ca numărul de fix corespunzător acelei locații.

Așa cum majoritatea numerelor de telefon erau, nu demult, puse la un loc într-un fel de carte telefonică, tot astfel, în acest caz concret, acest catalog poartă denumirea de DNS (de la englezescul „Domain Name System”).

În acest articol vei afla câteva noțiuni despre ce este DNS și care sunt principiile sale de funcționare.

Cuprins

1. Ce este DNS – Definiție și mod de lucru

2. DNS server – tipurile de servere implicate în funcționarea paginilor web

3. Tipuri de cereri/solicitări de tip DNS

1. Ce este DNS – Definiție și mod de lucru

Așa cum deja se poate ghici, DNS poate fi definit ca tehnologia care are drept rol traducerea numelor de domenii scrise literal – pentru a fi înțelese de om – (de exemplu, www.cloudify.ro), în adrese IP ce pot fi înțelese de computere (de exemplu, 111.222.333.44).

Mecanismul poate fi descris în câțiva pași pentru o mai bună înțelegere a fenomenului.

Presupunând că ai vrea să accesezi un site web (www.exemplu.ro), iată cum se întâmplă operațiunile logice în „spatele scenei”:

  1. Deschizi un browser și tastezi numele domeniului, ca în exemplul de mai sus, iar imediat după ce ai apăsat tasta „Enter”, acesta face o scurtă verificare, pentru a vedea dacă ai mai vizitat anterior acest site. Dacă există o înregistrare de acest fel în cache-ul DNS al computerului tău, nu se va mai proceda la alte căutări și ți se va afișa imediat pagina web dorită.

Cache-ul DNS este, de fapt, un depozit temporar de informații despre căutările anterioare care se află într-un sistem de operare sau chiar în browser-ul web. Păstrarea acestei arhive permite direcționarea și accesarea unor adrese IP corespunzătoare într-un mod mult mai rapid și mai eficient. 

Dar ce este caching-ul DNS?

  • Cache-ul browserului

Browserele web moderne sunt construite astfel încât să aibă posibilitatea salvării înregistrărilor DNS în ceea ce se numește „cache” pentru o perioadă de timp prestabilită. Scopul acestei abilități este eficiența și rapiditatea: cu cât se petrece caching-ul DNS mai aproape de computerul tău, cu atât mai puține operațiuni și pași de procesare sunt necesari în vederea verificării acestuia și a transmiterii cererilor pentru o anumită adresă de IP. 

Atunci când se face o cerere de accesare a unei înregistrări DNS, cache-ul browserului va fi prima locație unde existența acesteia va fi verificată.  

Desigur, astfel, poți beneficia de o viteză mai mare pentru propriul calculator, însă dacă ai o afacere online și vrei să fii absolut sigur că toți potențialii tăi clienți vor beneficia de o experiență superioară de accesare și vizualizare a site-urilor tale, ar trebui să apelezi la firme de hosting care oferă o infrastructură pentru servere cloud VPS, unele din cele mai rapide și mai sigure tehnologii existente și în România.

  • Cache-ul DNS al sistemelor de operare

A doua locație unde va fi căutată înregistrarea DNS necesară și ultima, înainte ca cererea să părăsească computerul tău, este chiar la nivelul sistemului de operare al terminalului informatic. 

Acest proces ce se desfășoară local, în interiorul laptopului sau computerului tău, și care are sarcina de a rezolva cererea, este adesea denumit „stub resolver” sau „DNS client”. Terminalele informatice moderne fixe sau mobile au un mod de operare în acest domeniu, denumit „caching resolver”. 

Atunci când este primită o cerere de la o aplicație, procesul stub sau caching resolver va verifica, mai întâi, propriul cache pentru a identifica o eventuală înregistrare existentă. Dacă nu o găsește acolo, atunci solicitarea DNS va fi transmisă în afara rețelei locale către, așa cum vei vedea în cele ce urmează, un server „recursive/resolver” din cadrul furnizorului tău de Internet.

  1. Dacă nu este găsită nicio înregistrare DNS în cache, atunci, browserul trimite o cerere către serverul DNS local. Acesta aparține, de regulă, furnizorului de Internet și, de regulă, se denumește „rezolvator de nume”, din englezescul „resolving nameserver”. De regulă, se mai numește și „recursor”, datorită rolului său de a redirecționa cererile primite de la utilizatori.
  1. Dacă nici pe acest server nu există un cache, atunci, cererea este înaintată către un alt calculator denumit „root name server”, pentru a încerca găsirea unei înregistrări DNS. Aceste tipuri de servere au rolul special de a stoca date despre DNS și sunt plasate în locații prestabilite în întreaga lume. Odată ce înregistrarea a fost găsită în unul din acestea, el va răspunde resolverului cu adresa unui TLD (Top Level Domain), adică un alt computer pe care sunt găzduite informațiile de tipul „.com”, „.net”, „.ro” etc. 
  1. Serverul resolver face, apoi, o cerere către TLD-ul corespunzător domeniului selectat, de exemplu, „.roTLD”, iar acesta din urmă răspunde cu adresa IP corespunzătoare celei solicitate. 
  1. În final, în urma localizării și verificării DNS-ului, se poate realiza legătura directă cu serverul unde se află pagina web dorită și aceasta va putea fi afișată direct pe ecranul tău. 

2. DNS server – tipurile de servere implicate în funcționarea paginilor web

Există, așa cum ai observat deja, mai multe tipuri de servere DNS care cooperează în buna funcționare a Internetului, în general, și a afișării paginilor web în mod particular. 

Acestea sunt:

  • DNS recursor sau resolver

Acesta poate fi asemănat cu o bibliotecă, de unde utilizatorii pot cere să le fie găsită o anumită carte, undeva pe rafturile acesteia. Rolul său principal este de a primi cereri din partea computerelor utilizatorilor prin intermediul unor programe informatice, așa cum sunt browserele. Adesea, ele au rolul de a face solicitări către alte servere, pentru a încerca să satisfacă cererea clienților;

  • Root name server

Acesta este primul implicat în sarcina de a traduce (rezolva) numele de domenii scrise în limbajul uman în adrese de IP. Te-ai putea gândi la el ca la un catalog sau un index al unei biblioteci care te poate orienta către ce raft să cauți cartea dorită. Mai precis, rolul său este de a fi un sistem de referință, care indică către alte locații mai specifice;

  • TLD nameserver 

Acronimul TLD vine din englezescul „Top Level Domain Server” și desemnează un sistem informatic, ce poate fi asemănat, pentru a păstra comparația inițială, cu un raft specific de cărți dintr-o bibliotecă. Acesta este pasul următor care trebuie făcut în căutarea unei anumite adrese IP, iar pe aceste servere sunt găzduite terminațiile site-urilor web căutate. Spre exemplu, terminația „.ro” sau „.com” sunt doar câteva din exemplele de referință;

  • Serverele autoritare sau oficiale

Aceasta este ultima linie de servere și ultima oprire în lanțul căutărilor pentru anumită cerere.  Ele pot fi asemănate cu un dicționar aflat pe un raft de cărți, în care un nume specific poate fi tradus în definiția acestuia. Dacă acest server are acces la înregistrarea solicitată, el va returna adresa IP a locației unde se află pagina web căutată înapoi către serverul inițial DNS recursiv, adică cel de la care s-a făcut solicitarea inițială.

3. Tipuri de cereri/solicitări de tip DNS

În cele de mai sus s-a amintit destul de des despre cererile de tip DNS. Te-ai putea întreba ce sunt acestea și de câte feluri pot fi ele.

Într-o căutare tipică de tip DNS, pot avea loc mai multe tipuri de cereri. Folosind o combinație a acestora într-un proces informatic optimizat se poate obține o reducere a distanței pe care informația trebuie să o parcurgă în vederea rezolvării unei căutări. 

În situația ideală, adică atunci când există date stocate în cache, informația parcurge drumul cel mai scurt, deoarece permite name server-ului să afișeze imediat site-ul web căutat. În celelalte cazuri, pot apărea trei tipuri de cereri de tip de DNS:

  • Cererea recursivă

În acest tip de solicitare, un client DNS cere ca un server de același tip, de regulă, un „resolver /recursive”, să răspundă clientului sau utilizatorului fie cu o înregistrare din cache a cerinței sale, fie, dimpotrivă, cu un mesaj de eroare, dacă nu poate găsi pagina căutată.

  • Solicitarea iterativă

În această situație, clientul DNS va permite serverului de același tip să returneze cel mai bun răspuns pe care îl poate furniza. Dacă acesta nu are la dispoziție o potrivire sau ceva asemănător cu numele solicitat, va direcționa către serverul DNS autoritar o referință de un nivel mai scăzut, iar procesul va continua adăugând și alte sisteme informatice în proces până când va apărea o eroare.

  • Cererile non-recursive

În mod tipic, acestea apar atunci când serverul DNS de tip resolver/recursive solicită o înregistrare la care are acces, fie pentru că este la nivel de autoritate pentru aceasta, fie pentru că ea există în interiorul cache-ului său. De regulă, un server DNS va include în cache înregistrările, pentru a preveni consumul suplimentar de bandă și încărcarea prea mare a computerelor din amonte.

Pentru un utilizator obișnuit, toate aceste mecanisme care se petrec „în spatele scenei” pot părea extrem de aride. În principal, ceea ce îl interesează este ca accesarea unui site web să fie rapidă, iar experiența de navigare să fie plăcută. Toate acestea se pot obține apelând la servicii de găzduire profesioniste, cum ar fi cele care folosesc tehnologia private cloud și alocă resurse importante pentru realizarea scopurilor clienților lor. 

În concluzie, cunoștințele despre ce este DNS-ul te pot ajuta să-ți faci o imagine mai clară despre modul de funcționare al Internetului însuși și să cunoști acele procese care nu sunt neapărat vizibile, dar care mențin accesul la informație de care azi se bucură un număr ridicat de oameni de pe întreaga planetă.

Sursa foto: shutterstock.com

Categories
Cloud stories

Serverele – uneltele principale ale Internetului

Pentru a pătrunde în lumea serverelor trebuie, mai întâi, să ai în vedere câteva noțiuni despre Internet și despre modul în care funcționează această tehnologie relativ nouă, fără de care, în prezent, nu ar mai fi de conceput activitatea umană la nivel planetar.

Istoria și apariția internetului nu sunt foarte clare. Totul se pare că a început în anii 1960, printr-un proiect de cercetare finanțat de armata Statelor Unite ale Americii legat de dezvoltarea conceptului de „time-sharing”. În lumea computerelor, partajarea timpului înseamnă distribuirea unei resurse de calcul între mai mulți utilizatori simultan, prin multiprogramare și multitasking.

Apariția acestui concept ca model predominant la unitățile de calcul în anii 1970 a reprezentat o schimbare tehnologică majoră în istoria IT-ului. Permițând multor utilizatori să interacționeze simultan cu un singur computer, time-sharing-ul a redus foarte mult costul accesării și furnizării de capacitate de calcul, a făcut posibil ca persoanele și organizațiile să utilizeze un calculator fără a deține unul în mod fizic și a promovat utilizarea interactivă a acestor mașini de calcul și dezvoltarea de noi aplicații în acest sens.

În anii 1980, proiectul inițial a evoluat într-o infrastructură publică, unde aveau acces mai multe universități și companii private. Diversele tehnologii care asigură existența Internetului au evoluat de-a lungul timpului, dar modul de funcționare al acestuia nu s-a schimbat foarte mult: în esență, este un model de conectare a computerelor sau altor tipuri de terminale informatice (de exemplu telefoane inteligente, routere, imprimante, etc.) aflate în locații diferite și de a le menține permanent în legătură.

 Cuprins

1. Ce este un server? 

1.1 Cum poate ajuta un server activitatea unei organizații – Principiul de funcționare

1.2 Componentele principale ale serverului

2. Cele mai cunoscute tipuri de servere 

3. Viitorul serverelor – virtualizare și eficiență îmbunătățită

1. Ce este un server?

Din punct de vedere informatic, serverele sunt, în esență, computere prevăzute cu programe specifice sau aplicații, precum și cu echipamente hardware, care le dau posibilitatea de a oferi diverse servicii celorlalte terminale informatice dintr-o rețea. 

Există mai multe tipuri de servere, în funcție de ceea ce pot ele executa și oferi. Ai putea să te gândești la diversele modele ale acestor device-uri făcând o analogie cu un sistem de transport. 

Te poți gândi la mijloacele de transport ca la orice obiect ce se poate mișca dintr-o locație în alta. O motocicleta, de exemplu poate suporta maximum două persoane, un autocar poate duce până la 50, iar un vapor poate îmbarca cu mult peste 500. Toate aceste vehicule sunt din aceeași categorie, a transporturilor, dar fiecare are o capacitate diferită. Același lucru se aplică și serverelor.

Într-o rețea simplă, care mai este denumită și peer-to-peer, fiecare terminal informatic este conectat direct la fiecare din celelalte device-uri. Diferența față de o conexiune client-server este dată de faptul că toate computerele sunt legate la un server, iar acesta este si cel care manageriază întreaga rețea, îndeplinind și rolul de a „servi” cererile de la participanți.

Astfel, în loc de a folosi resursele fiecărui computer conectat pentru a rezolva sarcinile privind distribuirea de fișiere sau de acces la internet, într-o astfel de rețea, stațiile client externalizează practic „munca” către server. Astfel, se asigură mai multe resurse disponibile fiecărui utilizator, pentru a rula programe mai repede. În plus, se creează noduri de rețea prin care informația este ușor accesibilă unor terminale de la distanțe chiar foarte mari.

Așadar, apelând la ajutorul serverelor se poate permite mai multor utilizatori să stocheze sau să facă schimb de fișiere concomitent, fără a mai fi necesară stocarea lor pe computerul fiecăruia, fapt ce ar fi aproape imposibil în prezent, ținând cont de volumul enorm de informații care circulă zilnic pe internet. În plus, un beneficiul esențial al acestei tehnologii este îmbunătățirea semnificativă a metodelor colaborative de lucru, mai ales la unele proiecte ce necesită implicarea unor echipe eterogene, aflate în diverse locuri din lume sau chiar în aceeași locație, deoarece un server poate fi configurat și local.

Din punctul de vedere al securității datelor, serverele aduc beneficii importante organizațiilor, care pot acorda astfel accesul unor utilizatori  la anumite fișiere sau îl pot interzice pe al altora, în funcție de strategia proprie de lucru.

Dacă te gândești la dimensiunile unui server, este bine să știi că acestea pot varia de la un simplu computer tip desktop până la mii de metri pătrați de hale pline cu rafturi, fiecare cu zeci de echipamente prevăzute cu procesoare și memorii, care asigură rețele precum Google sau Microsoft. 

O organizație trebuie să-și gândească de la început strategia de investiții în astfel de echipamente în funcție de nevoile concrete și acordând atenție la cerințele aplicațiilor pe care le va folosi, dar și ale sistemelor de operare pe care le va utiliza pentru rularea lor.

Nu trebuie să te gândești la un server neapărat ca la un element fizic, așa cum ai văzut în cele de mai sus. Aceeași noțiune poate însemna și o aplicație – un software care are capacitatea de a primi solicitări de la computere client și de a le „servi” în mod corespunzător. Acestea pot rula pe orice tip de calculator destul de bine dotat tehnic pentru a rula programele necesare. De multe ori, este posibil ca o singură unitate informatică să ruleze mai multe servere concomitent. Totuși, avantajele rulării acestora pe device-uri dedicate țin de securitate. 

De aceea, este foarte important să nu faci confuzia între computerul care rulează aplicația de tip server și componenta software propriu-zisă. Cel mai indicat este să te referi la primul ca la servere hardware iar la cele din urmă ca la servere software. 

1.1 Cum poate ajuta un server activitatea unei organizații – Principiul de funcționare

Deși ai parcurs câteva elemente de funcționare a unui server în cele de mai sus, în cele ce urmează vei vedea care este modul concret în care aceste dispozitive lucrează. 

Simplu spus, un server este un computer care oferă informații altor device-uri similare. Acestea din urmă, denumite și clienți, se pot conecta la primul fie prin intermediul unei rețele locale din cadrul unei organizații, fie prin intermediul marii rețele globale, care este de fapt internetul. În toate aceste cazuri, serverul este piesa de baza a unei infrastructuri IT, oricât de mare sau mică ar fi ea.

Deși serverul este doar un computer, acesta nu este operat de nimeni în mod continuu. Imaginează-ți că întreaga rețea este un drum. La un capăt al acestuia este terminalul tău personal, care poate fi asemuit cu locația ta fizică, clientul, iar la celălalt capăt se află serverul care poate fi desemnat drept magazinul din care vrei să cumperi ceva. Totuși, în acel magazin nu există vânzători, la fel cum serverul nu are un monitor la care stă cineva. 

La un nivel primar, serverul este un loc de depozitare. Tehnic, modul de funcționare al acestuia rezidă în „cerere” și „servire” sau răspuns. 

Utilizatorii, prin intermediul computerelor client, care pot fi și terminale mobile, precum telefoanele inteligente, transmit cereri – de exemplu, tastează o adresă web sau aleg un fișier pe care vor să-l tipărească ori trimit un email. Serverul monitorizează continuu aceste solicitări prin diverse porturi și „răspunde” în diferite moduri, în funcție de zona de utilizare: fie afișează o pagina web solicitantului, fie transmit textul, fișierele și imaginile la adresa de poștă electronică solicitată, fie trimit către imprimanta organizației comanda de a tipări ceea ce s-a ales de pe device-ul solicitant. 

1.2 Componentele principale ale serverului

Orice server are cam aceleași componenete ca ale oricărui computer, însă cu unele diferențe:

  • Procesoarele 

Dacă te gândești la un computer desktop și la un server, la suprafață par foarte asemănătoare. Ambele au un procesor, memorie RAM și hard disk-uri sau SSD-uri pentru stocare. Cu toate acestea, cele din urmă sunt proiectate având în vedere sarcini de back-end mai dificile și nu sunt bine echipate pentru a rula aplicațiile unui calculator standard, cum ar fi cele cu o componentă grafică. 

Serverele excelează la rularea serviciilor care acceptă acele aplicații desktop, cum ar fi bazele de date.

CPU-ul sau procesorul acestui device nu este atât de diferit de cel al un calculator de nivel mediu sau high-end, dar diferă în anumite privințe, cum ar fi dimensiunile cache-ului. 

Mai simplu spus, memoria cache a procesorului este un grup mic, dedicat, de memorie RAM, pe care procesorul îl poate utiliza pentru a stoca datele solicitate frecvent. Dacă acesta are un volum generos, viteza de procesare pare mai mare, deoarece poate reține mai multe informații pentru o mai rapidă accesare a lor. Procesoarele de server au în general cache-uri mai mari și mai variate decât sistemele desktop tocmai din acest motiv.

  • Discurile de stocare a datelor

Una dintre diferențele majore de hardware între servere și stații de lucru este subsistemul discului. În timp ce desktopurile au un singur hard disk, serverele au în general mai multe astfel de dispozitive, configurate pentru a apărea ca unul singur. 

Acest aranjament se numește RAID sau Redundant Array of Inexpensive Disks, într-o traducere aproximativă „matrice redundantă de discuri … ieftine”.  RAID este utilizat pe scară largă pentru a proteja serverele de defecțiunile individuale ale unuia sau altuia dintre discuri, un lucru esențial atunci când afacerea ta online este în joc. 

Dacă o unitate HDD sau SSD folosită în soluțiile de tip enterprise private cloud sau în infrastructura pentru servere cloud (Solid State Disk – noua tehnologie de stocare a datelor cu viteze de acces mult mai rapide) dintr-o matrice RAID eșuează, nu înseamnă că tot ce conținea acea unitate s-a pierdut, deoarece alte unități conțin încă clone ale datelor. Există mai multe niveluri de RAID, dar pentru serverele entry-level, nivelurile RAID 1 și 5 sunt cele mai frecvente.

  • Memoria RAM

Serverele au, în general, memorie RAM foarte rapidă, ceea ce este un aspect foarte important pentru performanță. Deoarece ele rulează simultan mai multe sarcini diferite, memoria RAM bună și o magistrală de sistem (în limba engleză, system bus – adică conexiunea directă între procesor și memorie) rapidă sunt cruciale pentru a menține o funcționare performantă. 

Cele mai moderne servere actuale folosesc memorii rapide DDR4 cu abilitatea de corecție a erorilor (ECC), pentru o stabilitate garantată.

  • Sursele de alimentare 

O altă caracteristică a majorității serverelor sunt sursele de alimentare redundante. Aceasta înseamnă că un astfel de device are cel puțin două. Dacă una din ele nu funcționează sau dacă alimentarea acesteia cu curent electric este întreruptă, serverul continuă să funcționeze datorită celeilalte. 

Marile centre de servere, cum este cazul Google sau Microsoft, au trecut deja pe alimentare cu energie electrică provenită din surse complet regenerabile, reducând astfel amprentă de carbon, care începuse să devină din ce în ce mai mare odată cu creșterea volumului de date la nivel planetar.

2. Cele mai cunoscute tipuri de servere

Pentru diverse nevoi și aplicații există servere diferite. Totuși, unele din cele mai comune tipuri sunt următoarele: 

  • Servere de aplicații

Un astfel de echipament este de fapt un sistem care operează pe o infrastructură hardware, oferind servicii care solicită destul de mult resursele, în special ale aplicațiilor rezident. 

Un astfel de server poate fi conectat la sistemele unei organizații, la rețele sau intranet și poate fi accesat remote prin internet.

În funcție de softurile instalate, un server de aplicații poate fi clasificat în mai multe tipuri: web, de baze de date, de aplicații generale sau specializate.

Un astfel de server este, de regulă, o aplicație în trei trepte, care constă într-o interfață grafică la care are acces utilizatorul, aplicația propriu-zisă și o bază de date. 

  • Serverele de fișiere

Un server de fișiere este, într-o definiție cât mai simplă, un computer care este folosit pentru a permite accesul membrilor dintr-o rețea accesul la diverse fișiere.

Principala funcție a unui server de fișiere sau așa cum mai este denumit, de rețea, este de a stoca în mod centralizat diverse date care pot fi apoi accesate de mai mulți utilizatori. 

Avantajul principal al unui astfel de echipament în cadrul unei organizații este că micșorează cu mult cerințele de spațiu pe hard disk-urile stațiilor de lucru, fără a fi nevoite să depoziteze pe propriile echipamente elementele uzuale folosite în activitatea zilnică.

Se elimină astfel și redundanța datelor din cadrul unei organizații și se asigură protecția acestora. Echipamentele moderne de acest tip sunt dotate cu surse de alimentare generoase, multiple rack-uri în care pot fi amplasate hard disk-uri și elemente de răcire pentru menținerea temperaturii adecvate de funcționare. 

  • Serverele de domenii sau de DNS

Conceptul DNS sau Domain Name System ar putea fi comparat cu o carte de telefoane special făcută pentru lumea internetului. Fără acest instrument util de ghidare, ai avea o reală problemă și ar trebui să te bazezi pe metode mult mai complicate de navigare. 

Deși mulți ar crede că acronimul DNS ar însemna „Domain Name Server”, în realitate, el semnifică „Domain Name System” și este un protocol prin care computerele fac schimb de date prin internet sau în cadrul unor rețele private.

Scopul DNS este vital pentru lumea conectată de azi, deoarece ajută la convertirea numelor de domenii ușor de înțeles – de exemplu www.cloudify.ro – în adrese IP (Internet Protocol) care sunt de fapt niște cifre (exemplu: 70.130.124.342) și pe care terminalele informatice le folosesc pentru a se identifica unele pe altele în cadrul rețelelor. Ar putea fi descris ca un sistem de potrivire a numelor literare cu seriile cifrice.

Acest sistem este foarte util deoarece ființele umane nu ar putea reține niciodată adrese IP pentru a accesa site-urile web preferate. Mai ușor este să reții cuvinte și aici intervine rolul primordial al serverelor DNS.

  • Servere de imprimare

Chiar dacă trăim deja într-o lume tot mai digitalizată, imprimarea este încă o componentă de bază a unei activități de tip business, iar în organizațiile mari nevoile de a printa documente pot deveni covârșitoare pentru bugetul firmei dacă fiecare post de lucru ar trebui dotat cu propria imprimantă și consumabile. 

Un server de imprimare are, tocmai din acest punct de vedere, mari avantaje, deoarece centralizează activitatea de printare prin conectarea tuturor stațiilor de lucru și a imprimantelor la un singur centru informatic. Toate solicitările sunt trecute prin acesta, care, la rândul lui, le transmite către diverse imprimante în funcție de cerințe. 

Astfel, fiecare computer are acces la o imprimantă legată la server, iar unul din beneficiile pe care acest sistem le are este că se asigură să nu existe blocaje din cauza mai multor solictări către aceași destinație. Astfel, numărul de echipamente de imprimare dintr-o organizație va fi mai scăzut, iar costurile cu consumabilele (tuș, toner, service, etc) vor fi mult reduse. 

De asemenea, se asigură o securitate sporită și un control eficient al circuitului documentelor care sunt tipărite, astfel încât se va ști cu exactitate cine și ce fișiere a trimis către serverul de imprimare. Acest lucru este foarte util mai ales în organizațiile care lucrează cu date sensibile sau secrete.

  • Servere web

Un server web este un computer care stochează și rulează site-uri. De asemenea, este și un program care distribuie paginile web pe măsură ce aceste sunt solicitate de pe diverse alte terminale din lume. 

Scopul principal al unui server web este deci de a stoca și livra pagini web prin intermediul internetului, mai precis printr-un mod de comunicație denumit HTTP (Hypertext Transfer Protocol). Site-urile de pe un server sunt create în principal cu tehnologii de tip HTML, CSS, și JavaScript ca limbaje de programare și de scriere a codului și conțin, de regulă, fișiere, imagini etc. 

Un server web va afișa conținutul paginii solicitate prin protocolul HTTP. Există însă și dispozitive care nu livrează informații către public și care sunt folosite doar intern în cadrul unor organizații sau rețele private. Acestea sunt denumite servere de intranet. 

Principiul de funcționare al unui server web se bazează pe existența browserelor (de exemplu Google Chrome, Mozilla Firefox, Microsoft Edge, Opera etc.) instalate pe computere sau pe telefoane inteligente și prin intermediul cărora oricine poate face o solicitare de accesare a unui site, prin tastarea adresei unice sau a URL-ului. 

Browserul transmite solicitarea primită de la utilizatorul uman prin intermediul internetului apoi, pe parcurs, un server DNS convertește acest URL într-o adresă IP (de exemplu, de forma 190.160.217.345), care este un număr unic ce direcționează solicitarea către un server web care va returna conținutul media și text către browserul care a solicitat respectivul site. 

Este bine de reținut că orice site web are un IP unic, adică o adresă internet cu ajutorul căreia se realizează comunicarea între diverse servere. 

  • Servere de mail

Un server de e-mail este un sistem informatic care trimite și primește e-mailuri. De cele mai multe ori, acestea sunt combinate într-o singură entitate împreună cu serverele web.

Cu toate acestea, marile servicii publice în domeniu (precum Gmail, Yahoo, Hotmail etc) pot utiliza hardware dedicat pentru trimiterea și primirea de e-mailuri.

Pentru ca un sistem computerizat să funcționeze ca un server de mail, acesta trebuie să includă software pentru specializat pentru acest tip de aplicație. Acesta permite administratorului de sistem să creeze și să gestioneze conturi de e-mail pentru orice domenii găzduite pe server. 

Aceste entități trimit și primesc e-mailurile folosind protocoale standard. De exemplu, protocolul SMTP trimite mesaje și gestionează solicitările de poștă electronică de ieșire sau trimitere. IMAP și POP3 primesc mesaje și sunt utilizate pentru a procesa intrările. 

3. Viitorul serverelor – virtualizare și eficiență îmbunătățită

Există două mari trenduri tehnologice care domină actualmente lumea serverelor. Acestea sunt:

  • Tehnologia virtualizării – care, treptat, va atinge toate marile centre de date din lume și promite costuri mult mai reduse cu IT-ul în general. 
  • Cloud computing – prin care tot mai multe companii își vor pune pe piață produsele și serviciile la o fracțiune din costurile actuale.

Virtualizarea serverelor este una dintre acele tehnologii cu impact enorm asupra centrelor de date ale unei organizații.

Avantajele virtualizarii sunt multe, începând cu consolidarea de bază a serverului. Se pot combina mai multe aplicații pe un singur echipament hardware, reducând astfel numărul total de stații necesare în centrul de date. Mai puține servere, mai puține rack-uri, mai puține echipamente de rețea; totul se traduce prin economii de bani pentru orice, de la spațiul fizic, la costurile de întreținere și până la aerul condiționat necesar răcirii componentelor.

Principalul beneficiar al virtualizării este tehnologia serverelor cloud. 

  • Serverele cloud

Un server cloud este o resursă centralizată, care este găzduită și livrată printr-o rețea – de obicei pe Internet – și accesată la cerere de mai mulți utilizatori. Acesta poate îndeplini aceleași funcții ca un echipament fizic tradițional, oferind putere de procesare, stocare și aplicații.

Serverele cloud pot fi amplasate oriunde în lume și pot furniza servicii de la distanță printr-un mediu de cloud computing. În comparație, hardware-ul dedicat unui echipament similar este de obicei configurat în locații destinate utilizării exclusive de către o organizație. Azi poți găsi găzduire VPS cloud ieftină și de calitate chiar în România. 

Un server cloud este posibil doar prin tehnologia virtualizării. Un software de gestionare numit hipervizor este instalat pe servere fizice pentru a le conecta și virtualiza, abstractizând resursele combinate și punându-le în comun pentru a crea servere virtuale. Aceste resurse virtuale pot fi apoi automatizate și livrate prin cloud pentru utilizare partajată într-o singură organizație sau în mai multe.

Când se spune că o resursă de calcul se află „în cloud”, aceasta înseamnă că este livrată printr-o rețea precum Internet, în loc să fie localizată fizic și accesată direct. 

Un server cloud este unul dintre cele mai bune și mai întâlnite exemple de furnizare de resurse pentru cloud computing, împreună cu stocarea în cloud, baze de date, rețea și software.

Aceste tipuri de servere pot fi implementate în trei tipuri principale:

Cloud public: este cel mai frecvent mod de implementare. În acest scenariu, un furnizor terț deține și administrează serverele și alte infrastructuri și oferă clienților săi acces la servicii de calcul la cerere.

Cloud privat: o companie poate găzdui propriile servere cloud în mod privat și poate menține controlul asupra gestionării și întreținerii acestora. Aceste resurse nu sunt partajate cu alte organizații, dar din moment ce se află în cloud, pot fi accesate de la distanță de orice angajat, de obicei printr-un intranet al companiei sau VPN.

Cloud hibrid: Cloud-urile publice și private pot fi combinate cu servere cloud locale și off-site care lucrează împreună. Acest mediu hibrid oferă companiilor mai multe opțiuni și flexibilitate pentru a menține controlul și securitatea atunci când este necesar.

În concluzie, lumea serverelor este în continuă evoluție, tendințele generale spre virtualizare au dat deja un impuls masiv vitezei de acces și reducerii costurilor. Rămâne de văzut unde va duce această cale a tehnologiei în viitor.

Sursa foto: shutterstock.com

Categories
Cloud stories

Cloud computing – ce este? Câteva noțiuni despre o tehnologie care este tot mai răspândită

Deși trecutul în care nu exista Internet nu este atât de depărtat, evoluția tehnologica în acest domeniu s-au făcut în salturi mari. De la primele rețele la care erau conectate doar câteva terminale, de regulă, cu rol și aplicații militare și chiar ultrasecrete, azi, putem afirma că întreaga noastră planetă este aproape în totalitate online. 

Mai mult, prin programul Starlink, planurile deja puse în operă ale lui Elon Musk de a trimite pe orbita terestră zeci de mii de microsateliți cu rol de a asigura acces la Internet în bandă largă către locații unde instalarea de cabluri optice era nefezabilă, scumpă sau imposibil de asigurat vor transforma Pământul, cel mai probabil, într-o rețea globală completă, fără limitările unei infrastructuri fizice.

În acest context, noile tehnologii de acces la resurse online în mod rapid, eficient și la costuri cât mai scăzute sau mai flexibile devin tot mai căutate de companii, iar tehnologia cloud se integrează perfect în acest trend. În acest articol vei afla câteva noțiuni esențiale despre acest relativ nou serviciu care a pătruns, iată, și la noi în țară.

Cuprins

1. Ce înseamnă, de fapt, cloud? Definiție și principiul de funcționare

2. Exemple de cloud computing 

3. Principalele modele de servicii cloud

4. Tipuri de implementări ale tehnologiei cloud 

1. Ce înseamnă, de fapt, cloud? Definiție și principiul de funcționare

„Cloud” se referă la servere care sunt accesate prin Internet și la software-ul și bazele de date care rulează pe acestea. Ele sunt situate în centre din întreaga lume. Prin utilizarea cloud computing, prin definiție, utilizatorii și companiile nu mai trebuie să achiziționeze și să gestioneze singuri propriile unități fizice de hosting și nici să mai ruleze aplicații software pe propriile computere.

Mai clar, cloud computing este, de fapt, livrarea la cerere a resurselor IT pe Internet cu prețuri pay-as-you-go. În loc să cumperi, să deții și să întrețineți centre de date fizice și servere, poți accesa servicii tehnologice, cum ar fi putere de calcul, spațiu de stocare și bazele de date, în funcție de necesități, de la un furnizor de servicii cloud contra unei investiții adaptate nevoilor tale.

Utilizarea serviciilor de cloud computing are un dublu avantaj. Primul din ele se referă la faptul că firmele pot evita costurile și complexitatea inițiale ale deținerii și întreținerii propriei infrastructuri IT și, în schimb, pot plăti, pur și simplu, pentru ceea ce folosesc și doar atunci când utilizează resurse.

La rândul lor, furnizorii de servicii de cloud computing pot beneficia de economii semnificative prin furnizarea acelorași servicii unei game largi de clienți.

Serviciile bazate pe tehnologia cloud computing acoperă acum o gamă largă de opțiuni, de la elementele de bază ale stocării, rețelelor și puterii de calcul, până la procesarea limbajului natural și inteligența artificială, precum și aplicațiile standard de birou. Aproape orice serviciu care nu necesită o apropiere fizică de hardware-ul computerului pe care îl utilizezi poate fi livrat acum prin cloud.

2. Exemple de cloud computing

Cloud computing-ul stă la baza unui număr mare de servicii. Aceastea pot fi destinate consumatorilor, cum ar fi Gmail sau chiar back-up-ul în cloud al fotografiilor de pe smartphone-ul tău.

De asemenea, există servicii cloud care permit întreprinderilor mari să își găzduiască toate datele și să ruleze toate aplicațiile lor, fără a avea nevoie de propriul centru de date. 

În domeniul divertismentului, de exemplu, Netflix se bazează pe serviciile de cloud computing pentru a-și rula aplicația de streaming video și alte sisteme ale afacerii. De asemenea, Microsoft 365 oferă cunoscutele aplicații de tip Office fără a mai fi nevoie de achiziționarea lor, instalarea pe fiecare computer din firmă și executarea update-urilor ulterioare, activitate care, în cazul unei companii cu câteva sute de angajați, ar fi fost o muncă ce ar fi avut nevoie de câțiva oameni dedicați doar pentru aceste lucruri.

3. Principalele modele de servicii cloud

Tehnologia cloud computing oferă mai multe variante sau modele de servicii de care pot beneficia utilizatorii.

  • Saas (Software-as-a-Service) este un serviciu în care utilizatorii, în loc să instaleze diversele aplicații pe computerele proprii, le accesează prin intermediul Internetului contra unui cost. Aceste aplicații sunt, de fapt, găzduite pe servere cloud. Modelul Saas este unul foarte răspândit și include aplicații precum MailChimp, sau Slack;
  • Paas (Platform-as-a-Service) – În acest model, companiile sau utilizatorii nu plătesc pentru aplicațiile găzduite. În schimb, achită pentru lucrurile de care au nevoie pentru a-și construi propriile aplicații. Furnizorii PaaS oferă tot ceea ce este necesar pentru construirea unei aplicații, inclusiv instrumente de dezvoltare, infrastructură și sisteme de operare, totul pe Internet. Acest lucru te ajută să fii mai eficient, deoarece nu trebuie să-ți mai faci griji cu privire la achiziționarea resurselor, planificarea capacității, întreținerea software-ului, corectarea sau oricare dintre lucrurile necesare implicate în programare și dezvoltare web;
  • IaaS (Infrastructure-as-a-Service) – Spre deosebire de modelele anterioare, unde companiile accesează ceea ce au nevoie datorită stocării în cloud, IaaS pune la dispoziția utilizatorilor chiar infrastructura pentru serverele cloud de care au nevoie pentru a lucra la dezvoltarea unei aplicații. 

4. Tipuri de implementări ale tehnologiei cloud

Tehnologia cloud poate fi implementată și oferită consumatorilor sub diverse forme. Cele mai importante sunt:

  • Cloud privat: este un server, centru de date sau rețea distribuită dedicată în întregime unei organizații. La resurse nu vor avea acces alți clienți;
  • Cloud public: este un serviciu rulat de un furnizor extern, care poate include servere într-unul sau mai multe centre de date. Spre deosebire de un cloud-ul privat, cele publice sunt partajate de mai multe organizații. Folosind mașini virtuale, serverele individuale pot fi partajate de diferite companii, situație care se numește „multitenancy”, deoarece mai mulți clienți închiriază spațiu pe același server;
  • Cloud hibrid: acest tip de implementare combină cloud-ul public și pe cel privat și pot include chiar și servere mai vechi, locale; 
  • Multicloud: este un tip de implementare care implică utilizarea mai multor cloud-uri publice. Cu alte cuvinte, o organizație ce apelează la multicloud închiriază servere virtuale și servicii de la mai mulți furnizori externi. 

Implementările multicloud pot fi, de asemenea, cloud hibrid și invers.

În prezent, companiile caută modalități inovatoare de a-și atinge și dezvolta obiectivele. Cu ajutorul cloud computing, afacerile vor continua să crească în viitor. Tehnologia de acest tip este puternică și expansivă și va continua să ofere multe beneficii atât furnizorilor, cât și clienților.

Sursa foto: shutterstock.com

Categories
Cloud stories

VPS – o soluție de hosting modernă și eficientă

Dacă deții un website pentru afacerea ta, un magazin online sau doar un blog, este aproape sigur că ai căutat, la un moment dat, cele mai bune soluții de găzduire și probabil că ai auzit și de noțiunea de VPS. Hostingul pentru site-urile web este un element principal al succesului acestora în lumea concurențială a internetului. 

În acest articol vei afla câteva detalii despre tehnologia VPS pentru găzduirea site-urilor web.

Cuprins

1. VPS hosting – ce înseamnă și cum funcționează?

2. Când ar trebui să alegi un server VPS pentru găzduirea site-ului tău?

1. VPS hosting – ce înseamnă și cum funcționează?

Mai întâi, te-ai fi putut întreba: ce este ăla VPS? Chiar dacă pentru cineva neavizat poate părea greu de priceput, lucrurile pot fi simplificate dacă vei lua fiecare inițială a cuvântului și o vei înțelege pe rând. 

VPS este prescurtarea din limba engleză a noțiunii de Virtual Private Server

În termeni simpli, un server este un computer puternic care stochează toate datele și fișierele care alcătuiesc site-ul tău. Când cineva introduce numele domeniului ales de tine în browserul său web, acesta va „servi” site-ul, adică va transmite informațiile necesare pentru afișarea paginii pe ecranul căutătorului.

Termenul „virtual” din componența noțiunii se referă la faptul că VPS folosește o tehnologie de virtualizare pentru a împărți serverul în mai multe unități similare, dar care nu există fizic. 

Mai simplu, ți-ai putea imagina că este o unitate hardware fizică, ce funcționează ca mai multe computere pentru hosting separate, virtuale.

Cuvântul „privat” înseamnă exact ceea ce sugerează. Serverul tău virtual este rezervat doar pentru tine, deci nu va trebui să împarți resursele, precum memoria RAM, procesorul sau stocarea de date, cu alți utilizatori.

Găzduirea VPS îți oferă deci un server virtual care simulează unul fizic, dar, cu toate acestea, în realitate, hostingul este partajat între mai mulți utilizatori.

Secretul constă în faptul că, folosind tehnologia de virtualizare, furnizorul tău de hosting instalează un așa numit „strat” virtual deasupra sistemului de operare original al serverului. Acesta execută mai multe partiții și permite fiecărui utilizator să își instaleze propriul soft de operare și diverse alte aplicații.

De fapt, tehnologia VPS este similară cu crearea partițiilor pe propriul computer, imitând situația în care ai vrea să rulezi mai multe sisteme de operare (de exemplu, Windows și Linux) fără o repornire a calculatorului.

Rularea unui VPS îți permite să-ți configurezi site-ul într-un mediu sigur, cu resurse garantate (memorie, spațiu pe disc, nuclee CPU etc.), la care nu au acces alți utilizatori, cum ar fi în cazul unui hosting clasic de tip shared. Cu găzduirea VPS, ai același acces la nivel de root al serverului ca și cum ai avea unul dedicat, dar la un cost mult mai mic.

Pe măsură ce tehnologiile noi se dezvoltă și își multiplică funcțiile, găzduirea VPS în cloud a devenit o alegere excelentă atunci când se iau în considerare opțiunile de hosting pentru site-urile ceva mai complexe, cum ar fi și cazul magazinelor online.

Găzduirea în cloud este similară cu cea partajată, clasică, deoarece serverul pe care te afli poate fi utilizat și de alte site-uri, ale altor clienți. Cu toate acestea, există o diferență uriașă, care separă acest tip de hosting de alte servicii de acest fel: nu vei fi limitat la un singur server.

Prin utilizarea cloud-ului, site-ul tău web poate folosi spațiu și resurse de pe mai multe servere conectate. Acest lucru îi permite să schimbe gazdele după cum este necesar, pentru a se asigura că nu suferă nicio încetinire din cauza traficului mai mare. 

În plus, vei plăti doar pentru ceea ce utilizezi. Nu numai că nu vei mai irosi bani pe spațiul nefolosit, dar nu trebuie să-ți mai faci griji cu privire la alte site-uri care, eventual, ți-ar putea afecta traficul din diverse motive.

2. Când ar trebui să alegi un server VPS pentru găzduirea site-ului tău?

Există mai multe situații în care este recomandat să apelezi la un hosting VPS. Iată câteva: 

  • Ai un buget limitat 

Deși un pachet dedicat de găzduire poate rezolva multe dintre problemele unui hosting profesionist, este important să-ți amintești că un astfel de plan reprezintă o opțiune mult mai costisitoare. Dacă trebuie să-ți îmbunătățești lățimea de bandă, să-ți sporești securitatea și să ai mai multă memorie RAM la dispoziție, atunci un serviciu de cloud VPN ieftin, cu o infrastructură dezvoltată este cea mai accesibilă alternativă.

  • Construiești site-uri web pentru clienții tăi

Dacă ești un web developer și te ocupi cu creația de site-uri web pentru clienți, cu un VPS poți găzdui un număr nelimitat de domenii și ești sigur că ai suficientă memorie RAM disponibilă pentru ca fiecare pagină să funcționeze corect și rapid.

  • Ai un magazin online

Momentul în care îți propui să faci vânzări online este cel în care trebuie să te gândești serios la actualizarea planului de găzduire.

Cu tehnologia VPS, ai la dispoziție un server virtual securizat și dedicat, unde este mai probabil să treci de un test de conformitate PCI (Standardul de Securitate a Datelor din Industria Plăților cu Cardul). Aceste condiții trebuie îndeplinite de toate persoanele juridice care colectează, procesează sau trimit către terți datele titularului unui card de plăți, precum instituțiile financiare, furnizorii de servicii sau comercianții.

Dacă accepți plăți cu cardul în magazinul tău online printr-un gateway de plată, cu siguranță vei dori să faci tot ce e posibil pentru a asigura protecția informațiilor financiare ale consumatorilor. Deoarece un VPS este mai sigur decât găzduirea partajată, acesta reprezintă cea mai bună opțiune pentru site-urile de comerț electronic.

Într-o lume a tehnologiei în continuă dezvoltare și transformare, alegerea unei soluții pentru asigurarea prezenței în mediul online nu mai este o povară financiară ca în trecutul nu foarte îndepărtat. Tot ce trebuie să faci este să te asiguri că știi foarte bine nevoile afacerii tale digitale și să alegi, astfel, soluția cea mai eficientă pentru a fi mereu acolo unde sunt și clienții tăi.

Sursa foto: shutterstock.com